si cand te gadeai si tu ca dupa o luna jumate te duci acasa.sa-i vezi pe ai tai.sa razi, sa te tavalesti in zapada,sa te dai cu sania cu "cele doua mici".ca le povestesti parintilor cum duci gunoiul, de cine te-ai mai indragostit, ce ai mai citit, ce ai mai descoperit.sa fugi si tu un pic din bucurestiul asta galagios.ca te rupi cateva zile de realitate.ca te ascunzi in plapuma.ca stai la caldura.ca e liniste.familie.gogosi.mancare facuta de mama.paine calda.o noapte de rummy cu ceai si biscuiti.ca stai cu tata la o tigara vorbind despre sport si politica.iar dupa cateva pahare de vin iti povesteste ce golan era in tinerete.ca iti alinti pisica.ca iti saluti vecina de peste drum.si alte d-astea de casa.
si apoi dupa atatea amintiri ce-ti trec prin minte.si dupa atatea asteptari, suni sa anunti cu nerabdare ca vii.dar dupa un simplu"vin joi acasa" un "nuuuuuuu!nu ca n-avem timp!" iti darama pana si visul cu painea calda.
asa ca iti dai seama ca...nici acasa...
3 comentarii:
heei nu e drept :(
:o3
That's strange, cum de nu am dat niciodata de tine prin Bucuresti? :-? The town's too small not to have such occurences. :))
Trimiteți un comentariu